Studiile au dezvaluit ca la inceputul vietii sale, in urma cu peste 4 miliarde de ani, Soarele se rotea de cel putin 10 ori mai rapid decat acum. Acest lucru inseamna ca Soarele genera pe atunci un camp magnetic mult mai puternic si emitea in spatiu raze x si radiatie ultravioleta de cateva sute de ori mai intense decat astazi.
varstele soarelui |
Soarele este steaua aflată în centrul sistemului nostru solar. Pământul, toate celelalte planete, asteroizii, meteoriții, cometele precum și cantitățile enorme de praf interplanetar orbitează în jurul Soarelui, care totuși, prin mărimea sa, conține mai mult de 99% din masa întregului sistem solar. Energia provenită de la Soare (sub forma luminii, căldurii ș.a.) face posibilă întreaga viață de pe Pământ, de ex. prin fotosinteză, iar prin intermediul căldurii și clima favorabilă.
În cadrul discuțiilor dintre cercetători, Soarele este desemnat uneori și prin numele său latin Sol, sau grecesc Helios. Simbolul său astrologic este un cerc cu un punct în centru: Unele popoare din antichitate îl considerau ca fiind o planetă.
Soarele este format din 6 regiuni: nucleul, zona radiativa, zona conectiva din interior, suprafata vizibila cunoscuta drept fotosfera, cromosfera si coroana. In nucleu temperatura atinge 15 milioane grade Celsius, ceea ce este suficient pentru a sustine fuziunea termonucleara. Energia produsa in nucleu produce toata caldura si lumina pe care o primim pe Pamant. Temperatura scade la 2 milioane grade, in zona conectiva, unde uriase baloane de plasma fierbinte urca la suprafata.
Lumina orbitoare a Soarelui provine de la un înveliș de grosime mai mică de 300 km, fotosfera. Aceasta este cea care dă impresia că Soarele are o margine bine delimitată. Temperatura fotosferei este de aprox. 6.000 Kelvin. Văzută prin telescop, ea se prezintă ca o rețea de celule mici sau granule strălucitoare, aflate într-o permanentă agitație. Fiecare granulă este o bulă de gaz de mărimea unei țări ca Franța. Ea apare, se transformă și dispare în aproximativ 10 minute. Pe alocuri, suprafața Soarelui prezintă pete întunecate, numite pete solare, care au fost foarte mult cercetate dupa inventarea lunetei și a telescopului. Urmărindu-le zi de zi, observăm că ele nu ramân în același loc. Această deplasare dovedește că Soarele se învârtește în jurul propriei sale axe. În timpul unei eclipse totale, când discul orbitor al Soarelui dispare, uneori chiar total, în spatele Lunii pentru câteva ore, remarcăm în jurul Soarelui o bordură subțire, de un roșu aprins, cromosfera, iar dincolo de aceasta, un halo argintiu, mai mult sau mai puțin neregulat, coroana.
Sfirsitul lumii” va veni atunci cind reactia nucleara va consuma tot hidrogenul si echilibrul fortelor care tine soarele intreg se va schimba… Aceasta va duce la extinderea sferei solare la un diametru de 256 de ori mai mare decit cel actual.
Oceanele de pe Terra se vor evapora facind viata pe Pamant imposibila. O estimare a rezervelor de hidrogen din interiorul soarelui pune acest eveniment la cel putin 5,4 miliarde de ani.
Sfirsitul lumii” va veni atunci cind reactia nucleara va consuma tot hidrogenul si echilibrul fortelor care tine soarele intreg se va schimba… Aceasta va duce la extinderea sferei solare la un diametru de 256 de ori mai mare decit cel actual.
Oceanele de pe Terra se vor evapora facind viata pe Pamant imposibila. O estimare a rezervelor de hidrogen din interiorul soarelui pune acest eveniment la cel putin 5,4 miliarde de ani.
Distanța medie față de Pământ | 1,496×108 km (8,31 minute lumină) |
---|---|
Luminozitate vizuală(V) | −26,8m |
Magnitudine absolută | 4,8m |
Clasificare spectrală | G2V |
Caracteristicile orbitei | |
Distanța medie față de centrul Căii Lactee | ~2,5×1017 km (26 000-28 000 ani-lumină) |
Perioada Galactică | 2,25-2,50×108 ani |
Viteza | 217 km/s pe orbită în jurul centrului galaxiei, 20 km/s relativ la viteza medie a stelelor învecinate |
Caracteristici fizice | |
Diametru mediu | 1,392×106 km (109 ori diametrul Pământului) |
Circumferință | 4,373×106 km (342 ori diametrul Pământului) |
Aplatizare | 9×10−6 |
Aria suprafeței | 6,09×1012 km² (11 900 ori mai mult decât Pământul) |
Volum | 1,41×1018 km³ (1 300 000 ori mai mult decât Pământul) |
Masă | 1,9891×1030 kg (332 950 ori mai mult decât Pământul) |
Densitate | 1,408 g/cm³ |
Gravitația la suprafață | 273,95 m s-2 (27,9 g) |
Viteza de evadare de pe suprafață | 617,54 km/s |
Temperatura la suprafață | 5780 K |
Temperatura coroanei | 5 MK |
Temperatura miezului | ~13,6 MK |
Luminozitate (Lsol) | 3,827×1026 W 3,9×1028 lm or 100 lm/W randament |
Radiația medie (Isol) | 2,009×107 W m-2 sr-1 |
Caracteristicile rotației | |
Înclinare | 7,25° (față de elipsă) 67,23° (față de planul galaxiei) |
Ascendentul Polului Nord[1] | 286,13° (19 h 4 min 30 s) |
Declinația Polului Nord | +63,87° (63°52' Nord) |
Perioada de rotație la ecuator | 25,3800 zile (25 d 9 h 7 min 13 s)[1] |
Viteza de rotație la ecuator | 7174 km/h |
Compoziția fotosferei (după masă) | |
Hidrogen | 73,46 % |
Heliu | 24,85 % |
Oxigen | 0,77 % |
Carbon | 0,29 % |
Fier | 0,16 % |
Neon | 0,12 % |
Azot | 0,09 % |
Siliciu | 0,07 % |
Magneziu | 0,05 % |
Sulf | 0,04 % |